Statistica
Total online: 1
Vizitatori: 1
Utilizatori: 0
4:03 PM Lumini obscure |
A trecut ceva timp de când am scris poezia „Lumini obscure”, oricum a fost cândva anul trecut din câte îmi amintesc. Dar asta nu are vreo relevanță. Nu contează când a fost scrisă ci mesajul pe care ea îl transmite, el fiind același ca și în momentul „invenției”. Cam atâtea am avut de zis despre poezie. Citire plăcută! Lumini obscure E noapte, e târziu
şi-mi simt sufletul pustiu Mă încearcă
nişte sentimente de care nici eu nu ştiu. Încerc să
găsesc o cale spre lumină dar e greu Pentru că
noaptea e întuneric mereu. Simt cum
lacrimile pe obraz să cadă ar vrea Să le opresc,
să le ascund, mi-a dispărut puterea Tot ce-mi
rămâne e să sper că-n această obscuritate Voi reuşi măcar
să mă prefac că ele sunt departe. Închid ochii,
să privesc nu mai vreau Un şerveţel de
pe masă încerc să iau Dar nu o văd de
lacrimile-mi pure Pentru că
trăiesc în lumini obscure. |
|
|
| Total comentarii : 0 | |