Lost Illusions

      În ziarul ”Totul despre Spinc” erau scrise prea multe. Pe prima pagina scria mare ca și titlu ”Martin Denvers a dispărut”. În toată încercarea ei, Marta nu a reușit să-l convingă pe Oliv Manter, deținătorul ziarului că nu este așa. 

      - Dar nu este adevărat ceea ce scrieți în ziar!

      - Îmi pare rău, dar așa susțin toți vecinii! Și Martin nu a apărut ca să dezmintă acest lucru.

      - Asta înseamnă că o să scrieți continuare știri de acest gen? Minciuni?

      - Da, sigur că da. Pentru că nu sunt minciuni. Este purul adevăr. Doar Martin poate veni și să-mi spună să nu mai scriu astfel de lucruri, dar el nu e. Așa că, mă scuzați dar am foarte multă treabă.

     ”Foarte multă treabă, își zise în gând Marta. Sigur inventează multe alte minciuni.”

      Gemina Iner și Reta Suner s-au asigurat ca cei mai mulți din locuitorii orășelului să intre în posesia ziarului ”Totul despre Spinc” ca să citească știrea dispariției și să vadă că nu e doar o invenție de-a lor. De multe ori, ei erau sceptici când aflau ceva de la Gemina pentru că nu știau dacă să creadă sau nu. Susține că soțul ei, Jasi Iner e plecat la muncă de 2 ani în altă țară dar nimeni nu poate să spună ca da, așa e sau că nu e așa. Poate doar Sarton, băiatul Geminei dar el nu zice nici da nici nu.

      Și astfel, toți locuitorii orășelului au început să vorbească despre Martin. Dar oare ce s-a întâmplat cu el? Oare unde e? Mai trăiește sau... nu? Asemenea întrebări își pune mai mereu Marta. Poate prea multe întrebări pentru un singur răspuns...

      Oliv Manter primește un telefon de la un ziar național. O ofertă pe care a începtat-o cu foarte mare ușurință. În schimbul unei sume de bani va trebui să afle adevărul despre Martin Denvers. De unde atâta interes pentru Martin? La ce îi folosea această informație? Să știe dacă a murit sau nu... E ceva suspect, ceva sub semnul întrebării dar Oliv nu a îndrăznit să întrebe de ce... a zis doar da, că e de acord. Normal, suma de bani pe care ar primi-o nu e chiar neînsemnată. Asta l-a motivat și mai mult.

      - Trebuie ca în maxim 2 săptămâni, și când zic maxim mă refer la cel mult o săpămână da? deci, trebuie să afli adevărul despre Martin. Știi regula, dacă nu reușești ori îți tai din salar ori găsesc pe altcineva care să scrie articolele în locul tău. 

      - Știu, așa că am să încerc să aflu cât mai repede. Am foarte mare nevoie de bani...

      - Da, de asta te și stimulez așa. În plus, dacă afli până săptămâna viitoare îți dau un bonus. Mai exact te ajut să-ți începi propria afacere, cea cu revista.

      - Așa repede? Dar nu știu cum...

     - M-am gândit deja la asta. Va trebui să o cucerești pe Tania Denvers și să o faci să-ți spună. Nu va fi prea greu. M-am interesat și ea e cea mai abilă și ușor de prostit. Te va chema Feiro Leini.

     - Dar pe mine nu mă cheamă așa... eu am alt nume.

      - Știu, dar ca să nu să fi descoperit. Așa că de acum înainte ești Feiro.

      Un plan ce avea să fie pus chiar de astăzi în aplicare. Feiro nu putea să-și piardă locul de muncă, banii îi erau necesari iar oportunitatea de a-și putea începe propria afacere era ceva ce abia visase. Trebuia să o cucerească pe Tania, să o facă să aibe încredere în el și să-i spune ce e cu tatăl ei. 

       Pe când mergea el, așa singuratic pe stradă... dă de Tania. Nu știa prea bine cum arată dar Oliv s-a asigurat să-i arate mai multe poze cu ea. O scuză banală avea să o impresioneze pe Tania...

      - Bună seara, mă scuzați domnișoară. Eu nu sunt de pe aici, am venit în excursie și m-am cam pierdut. Mi-ați putea spune unde este hotelul orășelului Spinc?

      - Bună seara. Sigur că da, este la două străzi depărtare.

      - Și pe unde aș putea-o lua ca să ajung mai repede? 

      - Prin față, dar dacă doriți vă pot duce eu până acolo.

      - Vă mulțumesc foarte mult.

      Și din vorbă în vorbă au început să se cunoască iar ei să-i place felul lui de a vorbi. Zâmbea din ce în ce mai des. Au ajuns în fața hotelului dar el parcă nu voia să intre... Era și normal. El avea casa lui, locul lui... nu trebuia să locuiască întrun hotel. Dar Tania nu știa acest lucru.

      Și-au stabilit o întâlnire, asta datorită faptului că Feiro a tot insistat. Avea și de ce... S-a prefăcut că intră înăuntru și a așteptat până a plecat Tania. Era bucuros pentru că a reușit atât de repede să o facă să se întâlnească cu el. Nu știa dacă și lui îi plăcea de ea sau era doar ”munca” dar se simțea fericit.

      În casa familiei Denvers era o liniște absurdă. Dintro dată sună telefonul. Dorotea era chiar în preajma lui și a răspuns destul de repede.

      - Dorotea? Te rog... am nevoie de ajutor. Repede...

      Dorotea a rămas puțin mai mult speriată decât șocată. A închis telefonul foarte încet, parcă tremurându-i mâna.

      - Dorotea, cine a fost la telefon?

      Și mai speriată la auzul acestor cuvinte pe care Marta i le-a adresat a răspuns:

      - A fost fiica mea. Are nevoie de mine. Aș dori să vă cer permisiunea ca să merg la ea în vizită dacă se poate...

      - Sigur că da. Nu e nicio problemă.

      ”Am scăpat... ce bine” și-a spus Dorotea în gând în timp ce Marta se îndepărta de ea...