Statistica
Total online: 1
Vizitatori: 1
Utilizatori: 0
| Principala » Articole » Secretele familiei Denvers |
Secretele familiei Denvers: Capitoul XI: Scrisoare către Senia
| Situația devine din ce în ce mai tensionată în casa familiei Denvers. Exista o stare ciudată ce era simțită de toți membrii ai acestei familii și chiar și de Bander. Marta, deși nu mai era atât de tristă totuși privirea ei părea că ascunde ceva. Uneori se pierdea în cuvinte și nu mai știa ce să zică. Era mai sensibilă, poate că și din cauza asta dar nu numai. Ea și Dorotea aveau parcă mai mereu ceva să-și spună dar vorbeau pe ascuns, ca să nu fie auzite. Îl privea pe Bander ca și când era în plus în acea casă și nu se sfia să-l întrebe ”Și cât mai ai de gând să stai aici?”. Răspunsul era mai mereu același ”Asta e casa tatălui meu și pot sta cât vreau eu aici.” Marta era nepăsătoare spunându-i decât ”Bine.” ca și când ceea ce zicea Bander era neinteresant. Totuși, ea nu l-a alungat din casă deși era foarte sigură că e un impostor, pentru că spera că va pleca singur. Se făcuse dimineață. Cineva care trecea pe lângă hotel îl văzuse pe Feiro căzut aproape de o bancă și acoperit cu zăpadă. Acea persoană s-a apropiat de Feiro să vadă dacă mai trăiește sau nu. Nu și-a putut da seama printro simplă privire, așa că a decis să-i verifice pulsul. Când l-a atins a simțit că era foarte rece și îi era teamă că l-a găsit prea târziu. Dar nu... nu era prea târziu. Spre norocul lui Feiro, el a fost găsit la timp. Sfârșitul nu avea să-i fie acum... și nu în acest mod. De asta putea fi sigur atunci când a deschis ochii și și-a dat seama că se află întro sală de spital. Nu știa prea bine ce i se întâmplase dar era bucuros că în fața lui nu se afla Oliv, șefului lui ci doar niște pereți albi. Nu a stat prea mult în spital, așa că s-a întors acasă. Orice făcea, nu putea să nu se gândească la ce se va întâmpla dacă Oliv va afla ce s-a întâmplat. Trăia cu spaimă... Bander, sătul de sperieturile pe care le-a primit de când locuiește în casa familiei Denvers s-a hotărât să-i spună Martei ce i s-a întâmplat. - Mamă vitregă... - Nu-mi mai spune așa. Nu-mi place! - Bine, oricum nu asta contează.Voiam să-ți spun doar ceea ce am descoperit de când locuiesc aici. - Ce puteai tu să descoperi? Mare lucru nu prea cred... - Este mare lucru, să știi. Casa asta e bântuită. - Poftim?!? Cred că nu am auzit bine. Cum poți să spui o asemenea prostie? Casa asta nu e bântuită. - Sigur că e. Am văzut o stafie și am și auzit voci ciudate. - O stafie? Cine era? - O stafie... cine să fie... nu știu... am văzut-o doar câteva momente. Dar sunt sigur că am văzut-o și că am auzit niște voci care vorbeau deși doar eu eram acolo... - Sigur că da. Cred că ți-ar prinde bine o ieșire. Ce-ar fi să faci o plimbare la aer curat? - Nu mă crezi? Bine... Normal că Marta nu-l credea. Nici nu avea de ce să îl creadă. Știa că sunt doar niște invenții. Bander s-a dus în camera lui, a stat puțin și după a ieșit afară. A profitat de ocazie și a scris o scrisoare.  | |
| Vizualizări: 846 | Rating: 5.0/1 |
| Total comentarii : 0 | |