Principala » 2013 » Iunie » 14 » !
1:44 AM
!
Semnul exclamării și-a făcut loc în titlul meu.

Anunță niște ratări și niște chestii neterminate cu ideea de a le repara.

Și nu doar anunță, ci și face simțită prezența lipsei mele de inspirație, după o zi ce nu doar pare ... chiar a fost lungă și plină.

Fără să îmi propun sau să stabilesc înainte, am scris versurile următoare exact după ce am criticat lipsa mea de inspirație. S-o fi speriat de mine de a fugit încoace! Asta e, nu am ce-i face!

Sub greutatea gândurilor mele,
Adorm încet, adunându-mi visele.

Plutesc ca pe un nor stingher,
Simțind cum rămân fără aer.

Mă învârt printre amețeli scurte,
Și miile de trăiri ce par absente.

Nu sunt, e o simplă aparență,
Într-o lume plină de indiferență.


Atât.

+ muzică.



E un semn al exclamării ce vrea să fie aici, dar s-a pierdut printre aceste rânduri mici.
Categorie: De'ale mele | Vizualizări: 93 | Adăugat de: admin | Cuvinte cheie: semnul exclamarii | Rating: 5.0/1
Total comentarii : 0
Doar utilizatorii înregistraţi pot adăuga comentarii
[ Înregistrare | Logare ]