Statistica
Total online: 1
Vizitatori: 1
Utilizatori: 0
0:28 AM Undeva e altceva |
| Am stat și m-am gândit zilele astea la o banală întrebare ... Oare ce fac alții în acest moment? Există două extreme: lacrimi și durere sau zâmbete și fericire. O parte din oamenii se află într-una din cele două extreme, pe când alții printre extreme. Dacă stai să te gândești așa, la cei care suferă în acest moment ... cei care de exemplu primesc o lovitură (chiar mai mult decât atât), cei care sunt bolnavi iar trupul nu-i lasă în pace (dureri fizice), cei care stau undeva pe afară neavând un pat unde să doarmă, cei care trăiesc din nimicuri pentru că nu au din ce trăi, cei care aud gălăgii interminabile cum ar fi certuri, cei care aud zbierături și înjurături, cei care pur și simplu au o durere atât fizică cât și sufletească. Stai să te gândești și ai impresia că e și pentru tine dureros știind că undeva în lume se întâmplă toate acele lucruri pe care le-am dat ca exemple negative și altele. Se întâmplă și nu poți lua durerea nici măcar unei persoane care nu se află alături de tine, acelor străini care sunt în alte locuri, alte zone, orașe, țări ... care suferă în acest moment. Suferința nu e ceva neapărat trecător, mai ales dacă ai parte de ea zilnic, cum probabil au unii parte ... având o familie haină care nu știe să îi prețuiască și le oferă doar lucruri rele. Nu o poți nega, ea există pur și simplu. Chiar dacă nu o ai acum să zicem, o poți avea oricând. Iar cei care suferă acum, tot ce-și doresc nu sunt averi, nu sunt obiecte sau orice altceva ... tot ce-și doresc e să scape de tristețe! Există și o a doua extremă, cea a celor fericiți, a celor care zâmbesc în acest moment de bucurie. Aceștia sunt cei care nu suferă acum, cei care își trăiesc viața în veselie, cei care se bucură de lucrurile din jur, cei care nu și-ar dori să sufere acum. Aceștia sunt oamenii care au ceea ce-și doresc acum și prin asta nu mă refer la averi sau alte chestii care se referă la o perioadă mai îndelungată ... au acel zâmbet care îi fac să se simtă bine, chiar foarte bine. Am început cu cele două extremități, ajungând la cei care se află între ele. Aici se află cei care nu au parte de fericirea absolută și nici de suferința cea mai dureroasa. Aici, sunt cei care zâmbesc vag și nu prea mult, cei care suferă dar nu atât de mult, cei care sunt puțin fericiți dar nu îndeajuns, cei care au o tristețe sufletească ascunsă, cei care se simt bine și atât. Cei de aici, sunt cei care în acest moment nu se gândesc nici la suferință și nici la fericire, se gândesc la orice altceva și au o stare oarecum nu prea ieșită din comun, o stare indecisă. Probabil că mulți dintre noi suntem așa, oarecum între ... poate că unii tindem mai mult spre fericire iar alții mai mult spre suferință. Nu mă refer la o stare generală, ci una din acest moment, prezent. Dacă ne-am analiza pe noi înșine și felul în care ne percepem viața și stările ne-am da seama că nu suntem atât de triști precum vrem să părem și nici nu avem suferințe atât de mari încât să nu mai putem trăi. Mă refer la faptul că, durerea pe care o exprimă uneori nu e atât de mare față de durerea pe care o au alții. Ce contează că a pierdut nu știu ce echipă (nu contează la ce sport) dacă altcineva în acest moment plânge și suferă din motive mult mai serioase? Poate că nu privim cu toții lucrurile din jurul nostru (cele care nu fac parte din viața noastră) așa cum ar trebui. De multe ori suntem prea egoiști ca să-i vedem pe ceilalți. Nu spun că nu avem momente de suferință, cu toții avem dar trebuie să ne analizăm suferința în raport cu suferințele altora ... ca să facem o oarecare comparație și să ne gândim dacă merită să fim triști. Dacă da, atunci lacrimile își au rostul lor ... dar dacă nu, atunci ar trebui să facem ceva ca să ne alungăm gândurile negative și rele din viața noastră. Nu putem fi întotdeauna fericiți și trebuie să mai și suferim câteodată dar să nu facem din asta vreo obsesie. Adică nici să ne dorim mereu fericirea (nepăsându-ne de ceilalți, fiind prea egoiști) dar nici să ne comportom ca fiind mereu triști! Ce trebuie să facem, e să luptă pentru ca viața noastră să fie mai bună, pentru ca să putem zâmbi! Last Known Surroundings from Explosions in the Sky on Vimeo. Știu, nu am mai scris de ceva timp așa mult pe aici dar mi-am adunat gândurile și nu am știut că inspirația mea e atât de „multă”. Oricum, nu uita că „undeva e altceva”! |
|
|
| Total comentarii : 0 | |