Să te întorci cu aceeași pași grăbiți de parcă ar fi ceva ce merită osteneala. Și merită, câteodată. Nu întotdeauna, e adevărat dar în acele momente în care merită e bine ca să privești atent. O atenție străină dar în același timp cunoscută.
Se întâmplă să fugi ca și când ar fi singura soluție de scăpare dar nu e, clar nu e. Cel puțin nu fuga. Înfruntarea adevărului va fi cea mai bună soluție întotdeauna.
Și te întorci, alergând uneori chiar și zâmbind. De ce? Pentru că reîntoarcerea către un drum, acel drum pe care trebuia să-l urmezi de la început e mereu o soluție bună.
Vizualizări: 656 |
Adăugat de: admin |
Data: 01 Mar 12
|
