Statistica
Total online: 1
Vizitatori: 1
Utilizatori: 0
0:11 AM E o fantomă în fața mea |
S-a întâmplat ceva de ai aceeași privire rece? Știu, încerc să zâmbesc dar văd că nu trece. Poate că nu fac ceea ce trebuie și e greșit Pentru că luminile toate în întuneric au pierit. Simt cum răceala e tot mai intensă și-ngheață De parcă mi-ar transmite un frig drept în față. Trupul mi se blochează iar mâinile le răsucesc Încercând cu toată puterea să mă feresc. E-n zadar tot ce fac și-ncerc, nu reușesc Timpul în loc măcar o clipă să-l opresc. Căldura e mai mult decât inexistentă În toată această atmosferă incoerentă. E o fantomă în fața mea și-mi pare Că zâmbetele mele nu mai au valoare. Încremenită fiind în adâncul simțurilor, Am început să nu mai gândesc și să zbor. Am ajuns departe încât, sumbre lumini În calea mea au apărut ca niște spini. E o fantomă în fața mea și mi-e frig, Mi-e frică și teamă dar nu pot să strig. [Tăcerea, o liniște absolută într-o imensă mare de incertitudini pare a fi neînțeleasă. Și iarăși cuvintele sunt mai departe de real, pierdute în spațiul cosmic al gândurilor care au înțelese ascunse.] |
|
|
| Total comentarii : 0 | |